Sari la conținut

Kotor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kotor
Котор
—  orășel și oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Kotor se află în Muntenegru
Kotor
Kotor
Kotor (Muntenegru)
Poziția geografică
Coordonate: 42°25′48″N 18°46′12″E ({{PAGENAME}}) / 42.43000°N 18.77000°E

Țară Muntenegru
ComunăKotor
FondatSecolul al V-lea î.Hr.

Guvernare
 - PrimarMarija Ćatović (PSDM)

Suprafață
 - Total335 km²
Altitudine635 m.d.m.

Populație (2003)
 - orășel5.341 locuitori
 - Densitate68 loc./km²
 - Metropolitană22.947 locuitori

Fus orarOEC (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal85330
Prefix telefonic+382 32

Localități înfrățite
 - KehlGermania
 - Stari Grad, BelgradSerbia
 - NesebărBulgaria
 - Santa BarbaraStatele Unite ale Americii
 - CampomarinoItalia
 - SeghedinUngaria
 - Přerov[*][[Přerov (city in the Czech Republic)|​]]Cehia
 - OhridaMacedonia de Nord

Prezență online
http://www.opstinakotor.com www.opstinakotor.com
GeoNames Modificați la Wikidata

Kotor (chirilic: Котор; în latină: Acruvium; în greacă: Ασκρηβιον, Askrèvion; în italiană: Càttaro) este un oraș de coastă din Muntenegru, localizat în partea retrasă a golfului Kotor. Orașul are o populație de 13.510 locuitori[1] și este reședința comunei cu același nume.

Vechiul port mediteranean din Kotor este înconjurat de un zid impresionant construit în timpul Republicii Veneției care reflectă influența venețiană în rândul arhitecturii. Golful Kotor (Boka Kotorska), unul dintre cele mai mari din Marea Adriatică, este numit uneori cel mai sudic fiord din Europa (deși aceasta este de fapt un canion scufundat).

În ultimii ani, Kotor a înregistrat o creștere constantă în domeniul turismului, turiștii fiind atrași atât de frumusețea naturală a Golfului Kotor, cât și a orașul vechi.

Kotor face parte din situl UNESCO din Muntenegru.

Intrare în oraşul vechi din Kotor, având deasupra semnul "Ceea ce aparţine altora nu vrem, ceea ce este al nostru nu vom preda."

Kotor, menționat pentru prima dată în 168 î.Hr., a fost înființat în timpul Imperiului Roman, fiind cunoscut ca Acruvium, Ascrivium sau Ascruvium. Orașul a făcut parte din provincia romană Dalmația.

Într-o inscripție din 1195 din biserica Sf. Luca din Kotor, Vukan Nemanjić este menționat ca Regele de Duklja, Dalmația, Travunia, Toplica și Hvosno.[2]

Kotor este un centru administrativ al comunei Kotor, care include orașele Dobrota, Risan și Perast și mai multe așezări din jurul golfului Kotor. Zona are o populație de 22,947 locuitori (recensământul din 2003)[1] , în timp ce orașul în sine are doar 5,341 locuitori.[1]

Populația din Kotor (inclusiv Dobrota):

Grupuri etnice (recensământ 1991):

Grupuri etnice (recensământ 2003)- 22,947:

Conform documentelor din 1900, Kotor are 7.617 catolici și 7.207 creștini ortodocși.

Kotor este sediul Episcopiei Kotor, care acoperă întregul golf.

Recensământul din 2003 a menționat 22,947 cetățeni, dintre care 78% au fost creștinii ortodocși, iar 13% au fost romano-catolici.

Date climatice pentru Kotor
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 9
(48)
10
(50)
13
(55)
16
(61)
21
(70)
24
(75)
28
(82)
28
(82)
24
(75)
19
(66)
14
(57)
10
(50)
18
(64,4)
Minima medie °C (°F) 2
(36)
2
(36)
4
(39)
7
(45)
10
(50)
14
(57)
17
(63)
16
(61)
14
(57)
10
(50)
6
(43)
2
(36)
8,7
(47,6)
Precipitații mm (inches) 151
(5.94)
135
(5.31)
121
(4.76)
115
(4.53)
86
(3.39)
66
(2.6)
42
(1.65)
59
(2.32)
104
(4.09)
151
(5.94)
194
(7.64)
174
(6.85)
1.398
(55,04)
Nr. de zile cu precipitații 13 13 13 13 11 10 7 7 8 11 14 13 133
Sursă: weather2travel.com[3]

Personalități marcante

[modificare | modificare sursă]
Biserica ortodoxă sârbă Sf Nicolae.

Orașe înfrățite

[modificare | modificare sursă]

Kotor găzduiește o mulțime de evenimente care au loc vara, cum ar fi Carnavalul Verii sau Bokeljska Noć.

Alături de Budva, orașul a găzduit World Carnival City Congress (WCCC) în mai 2009.

  1. ^ a b c „Document Nacionalna ili etnicka pripadnost – Podaci po naseljima i opstinama (2003 population census)”. Statistical Office of Montenegro. . pp. 48–49. Accesat în . 
  2. ^ M. Ćirković, Vuk Tošić, The Serbs, Wiley-Blackwell, 2004, p. 38
  3. ^ [1]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Kotor