Heruvim
Heruvim (sau Cherubin) este o clasă specială de îngeri, care urmează ierarhic după serafimi. Heruvimii sunt menționați de mai multe ori în Biblie și sunt prezentați ca făpturi cerești înaripate.
Conform Vechiului Testament, două sculpturi ale unor făpturi înaripate fabuloase (heruvimi) împodobeau Chivotul Legii din Templul Solomonian din Ierusalim. Sculpturile susțineau pe aripile lor pe nevăzutul Iehova.
Cuvântul heruvim este în limba ebraică la plural (cu terminația -im). La singular ar fi heruv, dar în limba română cultică, prin tradiție, cuvântul heruvim este folosit la singular, cu pluralul heruvimi.[1]
Biblia relatează că Domnul i-a arătat prorocului Ezechiel o vedenie a celor patru heruvimi. Fiecare din creaturile (heruvimii) pe care Ezechiel le-a văzut (Ezechiel 1:10) aveau chip de leu, vițel, om și vultur, reprezentând, simbolic, cele patru Evanghelii:
- Marcu vorbește despre Împăratul Hristos, care posedă măreția de rege a leului.
- Luca îl redă pe Iisus, slujitorul lui Dumnezeu care posedă puterea și slujirea răbdătoare a vițelului.
- Matei îl prezintă pe omul Iisus Hristos, care are toate acele calități, pe care Dumnezeu le-a dat omenirii fără de păcate.
- Ioan îl prezintă pe Iisus Hristos, care posedă glorie înaltă și o stăpânire de vultur? [2]
Heruvimii sunt cei care fac ordine în mișcarea începută și neîncepută a universului și lumii materiale. Ei poartă bucuria și răspândesc iubirea Ființei Atotputernice, apărând în ochii muritorilor hărăziți pentru a-i vedea sub forma unor copii cu aripi. În ciuda drăgălășeniei lor, heruvimilor le-a fost acordată puterea înțelepciunii lui Dumnezeu și cea de a păzi Cunoașterea Supremă.
Heruvimii sunt a doua ceată - după Serafimi - din prima ierarhie cerească. Înseamnă "înțelegere, revărsare de înțelepciune". [3]
Mitologie
[modificare | modificare sursă]Heruvimii sunt frecvent întâlniți în mitologia Orientului Apropiat[4], rolul lor fiind de a purta tronul zeității [5]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Originea termenului e legată de funcția heruvimilor, fie că aceasta este de mijloc de transport al marilor divinități,[6] fie aceea de lăudători ai acestora.[7]
Corelația heruvimi - OZN-uri
[modificare | modificare sursă]Heruvimii sunt, conform "Dicționarului de mitologie generală" scris de Victor Kernbach, făpturi zoomorfe zburătoare, înfățișate cu aripi, simbolizând, în epoca arhaică, fulgerele și norii. Ei îl transportau în zbor pe Dumnezeu într-o manieră care sugerează o alcătuire tehnică. În cazul răpirilor extraterestre moderne sunt semnalate făpturi asemănătoare.[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Dan Bădulescu - Ortodoxie Și Erezie. Studii Și Articole (1993-2003) | PDF, Scribd
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Predica 10 martie 2006 - Liturghia Darurilor
- ^ Facere 3:24: Heruvimii sunt o caracteristică obișnuită a mitologiei Orientului Apropiat și ei nu trebuie confundați cu diafanele reprezentări renascentiste. - "Genesis - Translation and Commentary", Robert Alter, W. W. Norton & Company Inc., 1996, p. 15.
- ^ "ființă cerească cu aripi și cu caracteristici umane, animale sau aviare a cărei funcție era să poarte tronul zeității." - "cherub." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. Web. 02 Feb. 2013.
- ^ "Rădăcina termenului înseamnă corcit, sau printr-o inversare a consoanelor animal de călărit, armăsar, ei fiind animalele înaripate, de un aspect probabil monstruos, pe care zeul cerului din vechile mituri canaaneene și din poezia Psalmilor călărea prin văzduh." - "Genesis - Translation and Commentary", Robert Alter, W. W. Norton & Company Inc., 1996, p. 15.
- ^ Cel mai probabil termenul derivă din limba akadiană, mai exact din "karibu" sau "kuribu", derivate ale verbului "karabu" care însemna "a face rugăciuni" sau "a binecuvânta" - "cherub." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. Web. 02 Feb. 2013.
- ^ Rapiti de OZN-uri Arhivat în , la Wayback Machine., Revista Magazin, 14 aprilie 2004