Al-Zarqali
| Al-Zarqali | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | أَبُو إِسْحَاقْ إِبْرَاهِيمْ بْنْ يَحْيَى اَلتَّجِيبِي اَلنِّقَاشِ الزرقالي  |
| Născut | 1027[1] Toledo, Castilia-La Mancha, Spania |
| Decedat | 1100 (73 de ani)[2][3][4] Córdoba, Andaluzia, Spania |
| Ocupație | astronom astrolog[*] clockmaker[*] |
| Limbi vorbite | limba arabă[1] |
Modifică date / text  | |
Abū Isḥāq Ibrāhīm ibn Yaḥyā al-Naqqāsh al-Zarqālī (n. 1027, Toledo, Castilia-La Mancha, Spania – d. 1100, Córdoba, Andaluzia, Spania), cunoscut în latina medievală sub numele de Arzachel sau Arsechieles, a fost un celebru meșter în instrumente astronomice și astronom arab.
Craterul lunar Arzachel (crater)(en)[traduceți] poartă numele său.
Viața
[modificare | modificare sursă]Al-Zarqālī (Ibn Zarqala) s-a născut într-o familie vizigotă convertită la islam în apropiere de Toledo, oraș din Andaluzia.
În secolul al XII-lea Gerard din Cremona a tradus în limba latină operele sale, numindu-l astronom și magician.
În secolul al XVI-lea savantul Nicolaus Copernicus îl menționează în lucrarea "De Revolutionibus Orbium Coelestium".
A fost supranumit Al-Nekkach (făuritor de metale), căci, după cum se spune, a fost mecanic și artizan de metale.[5]
Inițial construia instrumente astronomice pentru alți savanți, însă când aceștia au observant calitățile sale intelectuale, au devenit interesați de el.[5]
În acest sens, i-au pus la dispoziție cărți pentru a studia astronomie, căci nu avea studii de specialitate în acest domeniu.[5]
În scurt timp, devine membru al unui cerc de savanți, ajungând chiar să dețină titlul de director al grupului.[5]
Continuă să construiască instrumente pentru ceilalți savanți, dar în scurt timp ajunge să îi învețe el pe maeștrii lui anumite lucruri.[5]
Instrumente
[modificare | modificare sursă]În 1050 construiește la Toledo, centru major de transmitere a științei musulmane în Europa, două ceasuri uriașe cu apă care se alimentau din bazine săpate pe malurile râurilor Tajo, pentru a determina fazele lunii și orele diurne și nocturne.[6]
Ceasurile din Toledo au fost folosite până în 1135 când, în urma deciziei regelui Alfonso VI, Hamis Ibn Zabara le-a demontat pentru a descoperi cum funcționează.[5]
O dată demontate, acestea nu au mai putut fi asamblate niciodată.[5]
Fiind cel mai important observator din epocă[7], construiește un nou instrument, asemănător unui astrolab, numit safiḥa.
Astrolabul conținea un cerc zodiacal, un disc cu proiecția Ecuatorului, a Tropicelor și a orizontului (conceput pentru o latitudine geografică anume).[5]
Acesta soluționa diverse probleme ale astronomiei sferice și permitea măsurarea (calcularea) orelor zilei.[5]
Utilizând modelul ptolemaic, a construit un aparat (“Ecuatorial”) pentru măsurarea poziției unei stele.
Totodată, acesta permite să se determine prin mijloace mecanice la orice moment longitudinea celestă a unei planete.
Teorii
[modificare | modificare sursă]Al-Zarqālī (Ibn Zarqala) operează unele corecții cu privire la unele informații consemnate de Ptolemeu și Al Khawarizmi, legate mai ales de lungimea Mării Mediterane.[8]
De asemenea, descrie mișcarea planetelor și a Soarelui astfel încât Copernicus, influențat de teoriile sale, va promova teoria heliocentristă în lucrarea "De Revolutionibus Orbium Coelestium".
A fost primul care a dovedit deplasarea apogeului solar față de stele.[7]
Opere
[modificare | modificare sursă]- 1 - Tabelele toledane cuprind o sumă de tabele astronomice alcătuite de Al-Zarqālī (Ibn Zarqala) în scopul prezicerii mișcării Soarelui, Lunii, planetelor și stelelor.[6][8]
De asemenea, acestea cuprindeau și unele informații geografice preluate de la Ptolemeu și al-Khwārizmi.[7]
Includ ecuații ale Soarelui, Lunii, planetelor.[5]
Ulterior, toate tabelele astronomice din Europa au fost construite pornind de la modelul lui Al Zarqali.[5]
- 2 - Almanahul conține tabele trigonometrice, autorul descriind aici descoperirea mișcării seculare a unui plan ecliptic care induce trepidația.[8]
A demonstrat matematic teoria trepidației pornind de la idea că mișcarea stelelor fixe este determinată de mișcarea unei linii drepte care se intersectează cu centrul Pământului într-un punct mobil.[5]
Capitolele introductive cuprind diverse teorii trigonometrice și computații.[5]
Secțiunile dedicate trigonometriei conțin tabele cu sinusuri, cosinusuri, secante, tangente etc.[5]
A fost tradus în latină de italianul John din Pavia în 1154 și de William de St. Cloud în 1296.[5]
De asemenea, a fost tradus și în ebraică de către Jacob Ibn Tibbon în 1301.[5]
Traducerile în alte limbi, precum portugheză, catalană, castiliană etc., dovedesc o largă circulație a operei în epocă.[5]
- 3 - Tratatul asupra mișcării stelelor teoretizează determinarea valorii poziției stelelor.[6][8]
- 4 - Despre anul solar (Tratat comprehesiv despre soare) cuprinde observații asupra a 25 de ani solari.[6][9]
- 5 - Tratat asupra mișcării planetelor (Risāla fī Ḥarakāt al‐kawākib al‐sayyāra wa‐tadbīri‐hi) este o lucrare de magie și conține indicații în privința creării talismanelor.[9]
Influența lui Al Zarqali asupra științei arabe și europene
[modificare | modificare sursă]Numeroși savanți musulmani au fost influențați de Al Zarqali: Ibn al-Kammad, Al-Bitruji, Abu Hasan al-Murrakushi, Ibn al-Banna.[5]
Nicolaus Copernicus îl citează în lucrarea De Revolutionibus, iar Abraham Zacut are în vedere teoria sa asupra mișcării Soarelui și a planetelor în tratatul referitor la astrolab.[5]
Opera lui Al Zarqali a fost intens tipărită în întreaga Europă până în secolul XVII.[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ , p. 118 https://boletinrsg.com/index.php/boletinrsg/article/view/81/90 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Complete Dictionary of Scientific Biography[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ MacTutor History of Mathematics archive
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d Thoraval, Yves Dicționar de civilizație musulmană , Editura Univers Enciclopedic, 1997, Traducere, adaptare și completări de Nadia Anghelescu , p. 328.
- ^ a b c Hitti, Philip K. Istoria arabilor , Editura All, 2008, Traducere de Irina Vainovski – Mihai, p. 361.
- ^ a b c d http:// www.unhas.ac.id/rhiza/arsip/saintis/zarqali.html
- ^ a b http://islamsci.mcgill.ca/RASI/BEA/Zarqali_BEA.htm
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- 1- Philip K. Hitti. 2008. Istoria arabilor. Traducere, note și index: Irina Vainovski-Mihai. București: Editura All. ISBN 973-571-855-8. pp. 361
- 2- Yves Thoraval. 1997. Dicționar de civilizație musulmană. Traducere de Nadia Anghelescu București: Editura Univers Enciclopedic. ISBN 973-9243-46-0. pp. 327–328
- 3- Zarqālī: Abū Isḥāq Ibrāhīm ibn Yaḥyā al‐Naqqāsh al‐Tujībī al‐Zarqālī in Thomas Hockey et al. (eds.). The Biographical Encyclopedia of Astronomers, Springer Reference. New York: Springer, 2007, pp. 1258-1260
- 4- MUSLIM SCIENTISTS, 700-1500 C.E. (Before European Renaissance): ABU ISHAQ IBRAHIM IBN YAHYA AL-ZARQALI (Arzachel) Arhivat în , la Wayback Machine.
- 5-Muslim Astronomers: Abu Ishaq Ibrahim Ibn Yahya Al-Zarqali Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Enciclopedia Britannica: Az Zarqālī
- en Muslim Heritage: Abu Ishaq Ibrahim Ibn Yahya Al-Zarqali Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Muslim Heritage:Transmission of Muslim Astronomy to Europe
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| |||||
